Avertismentul președintelui Consiliului European, Donald Tusk: Vom reacționa prompt

UE va fi pregătită atât pentru evoluții pozitive, cât și negative, dar dacă armistițiul de joi nu va fi respectat Bruxellesul va lua „toate măsurile necesare”, a declarat Tusk într-o conferință de presă, citat de agenția rusă de stat Tass.

Președinții rus Vladimit Putin, ucrainean Petro Poroșenko și francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel au negociat la Minsk, începând de miercuri, de la ora 17.15 GMT (19.15, ora României), timp de aproximativ 16 ore, armistițiul care urmează să intre în vigoare la miezul nopții de sâmbătă spre duminică (duminică, 0.00 ora Ucrainei și a României).

Tusk a declarat că liderii UE le-au mulțumit lui Merkel și Hollande pentru eforturile depuse în vederea soluționării conflictului ucrainean, dar că au primit cu precauție rezultatul întâlnirii de la Minsk.

Președintele Consiliului European a apreciat că implementarea noului armistițiu între trupele guvernamentale ucrainene și rebelii proruși din estul Ucrainei este cea mai importantă dintre prevederile înțelegerii în acest moment.

Armistițiul anterior de la Minsk, din 5 septembrie, a fost încălcat de ambele părți, iar situația din estul Ucrainei s-a deteriorat de la începutul acestui an, confruntări armate pe teren provocând pierderi în ambele tabere.

Cei 28 de șefi de stat și de guverne UE s-au întâlnit joi la Bruxelles după anunțarea armistițiului de la Minsk.

Summitul urma să se concentreze asupra luptei împotriva terorismului, după atacurile din Franța, de la începutul lui ianuarie. Însă liderii UE s-au concentrat asupra crizei din Ucraina și planului de salvare a Greciei. Summitul nu a fost formal și nu s-a încheiat cu adoptarea vreunei decizii concrete.

Reuniunea a avut loc în contextul eșecului miniștrilor de Finanțe din zona euro, miercuri, de a ajunge la un acord cu privire la Grecia.

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, citat de Euronews că speră ca Europa să „găsească o soluție reciproc viabilă prin care să vindece ănile austerității, să abordeze criza umanitară din UE și să aducă Europa înapoi pe drumul către creșterea economică”.

Nu doar Germania s-a opus relaxării prevederilor planului pentru Atena. Țări nordice, ca Finlanda, și-au exprimat, de asemenea, pesimismul. Premierul finlandez Alex Stubb a declarat că Grecia „s-a întors de unde a plecat”, după ani de eforturi menite să mențină țara în zona euro.

Un expert european a apreciat că miniștrii Finanțelor probabil vor ajunge la un acord săptămâna viitoare. „Într-un final vor junge la un compromis, dar chiar dacă luni se va ajunge la un compromis, nu va fi ultimul și nici ultima înțelegere”, a declarat pentru Euronews Janis Emmanouilidis de la Centrul pentru Politici Europene

Grecia vrea o restructurare „masivă” a uriașei sale datoriiși revizuirea reformelor adoptate în ultimii ani.